NEDEIA DE SFÂNTUL ILIE REITERATĂ LA MUZEUL „ASTRA” Sibiu - 18 şi 19 iulie 2009

În cadrul vastului Program "Tezaure umane vii”, Muzeul „ASTRA” a iniţiat în anul Capitalei Culturale Europene 2007, Festivalul Naţional al Datinilor şi Obiceiurilor, dezvăluind iubitorilor de tradiţii autentice latura mistică a lumii tradiţionale, prin reconstituirea unor practici sociale sau rituale pline de însemnătate, specifice anumitor zile ale calendarului popular românesc, precum: Măsurişul oilor, Paparuda, Caloianul, Rusaliile, Nedeia de Sfântul Ilie.

Prin reiterarea Nedeii de Sfântul Ilie, în cadrul Muzeului în aer liber, în bătătura Cârciumei din Bătrâni, Prahova, în cele două zile care o preced pe cea dedicată Sfântului Prooroc Ilie, se doreşte menţinerea vie a Tradiţiei legată de această străveche sărbătoare pastorală celebrată odinioară cu atâta fast în satele româneşti.

Produsele şi bucatele tradiţionale, precum şi spectacolul de cântece şi jocuri specifice Mărginimii Sibiului, zonă pastorală de tradiţie, vor contribui din plin la conturarea unei imagini cât mai fidele a Nedeii de altădată.

Astfel, atmosfera specifică acestei zile va fi reconstituită prin intermediul standurilor cu obiecte de artă populară, printre care se vor remarca mai ales cele aparţinând instrumentarului pastoral, îmbinate cu ritmurile Fluieraşilor din Sadu şi ale Ansamblului Căluşarul din Răşinari şi nu în ultimul rând, cu îmbietoarele arome de cocoloş cu brânză, tocăniţă la ceaun sau turtă dulce.

PROGRAM:

Sâmbătă şi Duminică

10-20 Târg al creatorilor populari;

12-20 Bucate tradiţionale;

Duminică

17- 20 Cântece şi jocuri din Mărginimea Sibiului;

Hora Nedeii.

Acţiune cofinanţată de Consiliul Local Sibiu prin Primăria şi Casa de Cultură a Municipiului Sibiu

Despre Nedeie

Ca şi în cazul altor sărbători (Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul etc.) se remarcă suprapunerea praznicelor din calendarul ortodox peste vechile celebrări precreştine.

Astfel, Nedeia menţinută în unele zone ale ţării până în zilele noastre, pare să aibă legătură cu celebrarea unei sărbători precreştine, dedicată zeului focului şi al soarelui, venerat pentru a preîntâmpina diverse fenomene meteorologice. Calendarul creştin celebrează la 20 iulie pe Sfântul Măritul Prooroc Ilie Tesviteanul, singurul sfânt care a urcat la cer şi trupeşte. Mai mult temut decât iubit, Sântilie este patronul tunetelor, trăznetelor, cel care leagă şi dezleagă ploile, hotărăşte unde şi când să bată grindina. Cine nu se înspăimântă la vederea carului cu roţi de foc şi cai înaripaţi care brăzdează cerul înnorat?!

Sfântul Ilie marchează miezul verii, dar şi mijlocul sezonului pastoral care începe la Sângiorz şi se termină la Sânmedru.

Nedeia (sl. nedělja – duminică) este strâns legată de calendarul vieţii pastorale, fiind specifică regiunilor muntoase. Conform informaţiilor existente, prima atestare documentară a unei nedei păstoreşti este din anul 1373.

Nedeia era şi încă este, prilej de întâlnire, petrecere şi târg, în unele zone având strânsă legătură cu hramul bisericii, eveniment important în viaţa comunităţii.

În timp, nedeile au căpătat diverse funcţii sociale: schimb de produse; horă, chiar „prima scoatere la horă a fetelor” sau aşa-zisele “târguri de fete” dar şi istorico-culturale, prin reunirea românilor de pe diferitele versante ale Carpaţilor. Nedeile nu au ţinut cont de hotare, unele numindu-se chiar târguri de două sau trei ţări. Toponimele existente sunt mărturii vii ale existenţei nedeii: Nedeia, Sântilia, Nedeiuţa. (Bibliografie: Ion Ghinoiu, Comoara satelor) (Dana Botoroagă, Muzeograf, Muzeul Civilizaţiei Transilvane „ASTRA”)

Arhitectura traditionala - o soluţie pentru viitor?

În data de 19.07.2009, Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA”, organizează prima ediţie a „Târgului de case tradiţionale din lemn”.

Scopul acţiunii este acela de a prezenta atât importanţa monumentelor de arhitectură populară din cadrul M.A.L., cât şi faptul că acestea pot reprezenta soluţii constructive şi în prezent.

Monumentele prezentate constituie apogeul arhitecturii tradiţionale româneşti din toate zonele ţării, unde prelucrarea lemnului a constituit şi constituie un meşteşug extrem de dezvoltat. Meşterii ţărani utilizau materialul lemnos într-un procent de 100%, fructificând toate elementele rezultate din prelucrarea materialului brut. Tehnicile tradiţionale, atât constructive, cât şi cele de izolaţie termică erau puse în evidenţă pentru a oferii o utilitate maximă a spaţiului construit.

Vă invităm să participaţi alături de noi la această manifestare dedicată arhitecturii tradiţionale româneşti, care oricând poate concura cu tiparele arhitecturale moderne. Argumentele vă lăsam să le descoperiţi duminică 19 iulie, la orele 12 în minunatul muzeu din Dumbrava Sibiului. (Ciprian Ștefan)

Vizitatori si încasări

În perioada 1 ianuarie – 10 iulie 2009, Complexul Naţional Muzeal ASTRA a primit vizita a peste 100 000 de persoane, din țară și din străinătate. Ca de obicei, atracția principală a reprezentat-o Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, unde au ajuns aproximativ 90% dintre vizitatori. Evenimentele cu cel mai mare succes de public au fost, în această perioadă, Noaptea Muzeelor, Ziua Sugarului, Festivalul ”Tarafuri și Fanfare”, dar și Slujba de Înviere. Ținta propusă de Muzeul ”ASTRA” pentru anul acesta este de 200 000 de vizitatori. Anul trecut au fost 191 806 de vizitatori, în 2007 au fost 270 000 de vizitatori, iar în 2006 au fost 130 067. În ceea ce privește cifra încasărilor, aceasta se ridică la 530 000 RON, planul de încasări propus inițial fiind deja depășit cu 100 000 RON. (Ovidiu Baron)

Sondaj de opinie realizat de Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” privind preţul biletelor de intrare atât pentru adulţi cât şi pentru elevi şi studenţ

În perioada 15 iunie – 7 iulie, Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” a realizat un sondaj privind preţul biletelor de intrare în Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA”. Au fost abordate persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani, cărora li s-au aplicat chestionarele la intrarea în muzeu.
Majoritatea celor chestionaţi (un procent de 85%) sunt de părere că preţul de 15 lei al biletului de intrare este prea mare, în timp ce 56% dintre subiecţi apreciază că preţul de 10 lei este unul „rezonabil” pentru adulţi.
În ceea ce priveşte preţul de 4 lei al biletului de intrare al elevilor şi studenţilor, 78% dintre cei chestionaţi consideră că și acesta este prea ridicat, cei mai mulți (38%) dintre subiecţii anchetei considerând că preţul de 3 lei este „rezonabil”.
În urma acestui sondaj de opinie, Complexul Național Muzeal ”ASTRA” ia în calcul reducerea preţurilor la biletele de acces în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului la 10 lei pentru adulţi, respectiv 3 lei pentru elevi şi studenţi. Propunerea va fi înaintată spre aprobare Consiliului de Administrație al C.N.M. ”ASTRA”. (Biroul de presă al C.N.M. ”ASTRA”)

Licitatie pentru construirea Centrului ASTRA pentru patrimoniu

”Complexul National Muzeal ASTRA a demarat procedura de achizitie publica pentru executia Centrului multifunctional din Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului, ce va gazdui depozitele de patrimoniu, laboratoarele de conservare - restaurare si Centrul pentru pregatirea Conservatorilor si Restauratorilor din Romania - CePCoR. "Cladirea va fi singura din tara care va respecta cele mai inalte standarde in conservarea preventiva si restaurarea obiectelor de patrimoniu. Avand un microclimat controlat, proiectat pe baza de simulari computerizate, depozitele de patrimoniu vor asigura conditiile optime pentru cele peste 22 000 de obiecte din colectia Muzeului Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA. De asemenea, vor fi intrunite conditiile dezvoltarii la Sibiu a unui centru zonal de pregatire a specialistilor din domeniul restaurarii. Momentan, situatia depozitarii si restaurarii obiectelor de patrimoniu este una precara din cauza lipsei spatiilor adecvate si a mijloacelor tehnice necesare unor activitati de conservare - restaurare la nivel international." a declarat Valeriu Olaru, director general interimar al C.N.M. ”ASTRA”.
CNM “ASTRA” a accesat fonduri externe nerambursabile care să sprijine astfel valorificarea adecvată a patrimoniului cultural naţional administrat de Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA” din Dumbrava Sibiului. Aceste fonduri sunt reprezentate de Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European, componenta Conservarea Patrimoniului Cultural European. Mecanismul Financiar SEE constituie un program finanţat de Norvegia, Islanda, Liechtenstein, pentru proiecte ce contribuie la coeziune economică şi socială.
Toate informatiile legate de documentatia de atribuire sunt disponibile pe SEAP (Sistemul Electronic de Achizitii Publice). (Adriana Avram, Coordonator Proiecte)

Vernisajul expoziției „Personalităţi române afirmate în plan mondial în secolul al XIX-lea: HILARIE (BUCUR) MITREA (1842–1904) DIN RĂŞINARII SIBIULUI – MEDIC, NATURALIST ŞI ETNOGRAF” - 8 iulie 2009, ora 13,30, la Muzeul ”Franz Binder”

Miercuri, 8 iulie, la ora 13,30, la Muzeul „Franz Binder” din  Piaţa Mică, nr. 11, va avea loc deschiderea unei expoziţii documentar-etnografice care va contura viaţa, personalitatea şi contribuţiile cultural-ştiinţifice ale lui Hilarie Mitrea. Vor fi expuse, în original sau în reproducere, fotografii, documente, obiecte etnografice, publicaţii de epocă şi contemporane. Vernisajul va fi precedat de o masă rotundă care se va desfăşura în sala de conferinţe din Casa Artelor, Piaţa Mică, nr. 21, între orele 10,30-12,30 şi care va reuni, în dezbateri, numeroşi cercetători: arhivişti, bibliotecari, etnografi, istorici, jurnalişti, muzeografi, naturalişti, colecţionari, pasionaţi ai temei etc.
Expoziţia, care va putea fi vizitată, de marţi până duminică, între orele 10,00 şi 18,00, va rămâne deschisă la Sibiu până în data de 23 august 2009, urmând a fi itinerată la Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” din Bucureşti.
Proiectul dedicat lui Hilarie Mitrea mai cuprinde realizarea unor publicaţii ştiinţifice şi de popularizare care vor valorifica dezbaterile de la masa rotundă, precum şi alte cercetări ale specialiştilor. Ele vor conduce la mai buna cunoaştere a vieţii doctorului transilvănean, a eforturilor sale de colecţionar şi de donator de patrimoniu muzeal. De asemenea, joi, 9 iulie, la ora 12,00, la Muzeul „Franz Binder”, col (r) Dumitru Stavarache, membru al Comisiei de Istorie Militară, va prezenta o conferinţă intitulată Pe urmele lui Hilarie Mitrea: aspecte inedite. Între orele 13,00 şi 15,00, vor putea fi urmărite, în cadrul sugestiv al expoziţiei, prezentări vizuale despre dr. Hilarie Mitrea şi colecţiile sale.
Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”, departament al Complexului Naţional Muzeal „ASTRA” din Sibiu, a iniţiat acest proiect în calitatea sa de unic muzeu în România cu profil de activitate axat, preponderent, pe cercetarea tematică şi valorificarea patrimoniului de sorginte extraeuropeană, una din direcţiile importante ale activităţii sale fiind cercetarea referitoare la exploratorii şi călătorii transilvăneni pe alte continente, colecţionari şi donatori de colecţii, producători de informaţii despre alte culturi într-un secol în care lumea devenea din ce în ce mai mobilă. Situat în regiunea de origine a savantului, Muzeul de Etnografie Universală din Sibiu şi-a asumat rolul de factor de coagulare, reunind pentru realizarea obiectivelor propuse o multitudine de parteneri instituţionali: Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” Bucureşti, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” Bucureşti, Biblioteca Academiei Române, filiala Cluj-Napoca, Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu, Direcţia Judeţeană Mureş a Arhivelor Naţionale, Direcţia Judeţeană Sibiu a Arhivelor Naţionale, Ambasada Statelor Unite Mexicane în România, Centrul Interetnic „Transilvania” – Revista „Transilvania” Sibiu, Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu, Primăria Comunei Răşinari, jud. Sibiu. Lor li s-au alăturat pasionaţi ai domeniului precum doamna Aurelia Veronica Filimon, colecţionar din Târgu Mureş, sau cercetătorii pasionaţi ai domeniului, care şi-au confirmat participarea la lucrările mesei rotunde. (Maria Bozan, coordonator de proiect)

Valorile Culturii Populare Vâlcene la Sibiu

La acest sfârşit de săptămână Muzeul în aer liber a găzduit o manifestare dedicată culturii tradiţionale, care a reunit oameni valoroşi, păstrători ai tradiţiei de pe malurile Oltului. Publicul sibian, prezent în număr mare, aproximativ 5000 de persoane în ambele zile ale manifestării a fost, ca de obicei, alături de promotorii valorilor culturii tradiţionale.

Din cei 30 de creatori populari care şi-au expus marfa în cadrul târgului, majoritatea sunt prieteni vechi ai instituţiei noastre. Aceştia au acoperit o arie diversă de meşteşuguri, la mare căutare fiind ceramica de Horezu, dar şi cea de Slătioara şi Lungeşti, precum şi piesele textile sau migăloasele sculpturi în lemn. Ediţia din acest an s-a bucurat şi de prezenţa unor noi creatori de frumos, descoperiţi în urma cercetărilor de teren de către Doamna Elena Stoica, Director al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea, vechi colaborator şi prieten al Muzeului „ASTRA”.

Din păcate, vremea nefavorabilă de sâmbătă a întrerupt desfăşurarea spectacolului folcloric, grupurile păstrătoare de tradiţii exprimându-şi regretul că nu au putut împărtăşi sibienilor din valorile lor. Duminică, în schimb, dansul şi cântul au animat Muzeul în aer liber, cei prezenţi bucurându-se din plin de ritmurile consacratului „Căluş vâlcean”.

În cadrul evenimentului a fost cuprinsă şi Sfânta Liturghie săvârşită la Biserica din Bezded, Sălaj de către preotul paroh şi preotul de la Mănăstirea Cozia, alături de un sobor monahal.

Pe această cale mulţumim Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea, precum şi comunităţilor locale şi tuturor celor implicaţi în desfăşurarea acestei manifestări.

Manifestarea s-a bucurat de sprijinul financiar al Consiliului Local Sibiu prin Primăria şi Casa de Cultură a Municipiului Sibiu. (Dana Botoroagă, Muzeograf, Muzeul Civilizației Transilvane “ASTRA”)